Curățenie, sărbătoare și altele.

De când eram mică mi-a plăcut ordinea, mi-a plăcut curățenia și disciplina. Mi-a plăcut întotdeauna să fiu o persoană disciplinată, care își face mereu ordine în jur. Dar astăzi, va fi diferit. Vom vorbi despre o altfel de ordine. Dacă tot obișnuim în perioada aceasta să facem curat în încăperile în care locuim, cred că este timpul să vorbim și despre o altfel de curățenie. O curățenie care trebuie făcută în sufletele noastre odată cu perioada sărbătorilor. Știu că sună urât spus așa, dar oamenii asta obișnuiesc să facă, în loc, în fiecare zi, să lupte pentru a fi cea mai bună variantă a lor, ei luptă doar de sărbători să fie mai buni. Dar după ce trec sărbătorile? Ce se întâmplă?

Ascultam recent un reportaj în care vorbea un copil care provenea de la centru, acest copil afirma că înainte de sărbătorile de iarnă se obișnuiește să fie vizitați de grupuri și oameni care le fac daruri, doar că după sărbători nimeni nu îi mai vizitează. Atât suntem buni? Doar de Crăciun? Atât ține toată credința și solidaritatea noastră? Despre ce trebuie să vorbim acum, dacă la atât ne rezumăm, la o credința doar în preajma sărbătorilor, la o milă ce are margini. Milioane de nevoiași sunt „îndopați”cu bunătăți de sărbători, dar după sărbători ei nu sunt tot cu noi? Ei nu sunt tot persoanele umile ce ne bat la poartă, cerând milă? Am ajuns de cele mai multe ori să facem o listă spunând acesta merită, acesta nu merită. Cu siguranță ai auzit expresia „nu îi dau nimic că oricum bea banii”, expresie care de altfel poate reprezenta purul adevăr, dar cine ne-a pus pe noi să fim judecători? În Scriptură scrie că atunci când dăruim, chiar și celor mai neînsemnate persoane, dăm lui Dumnezeu. Doar nu vom fi noi judecători sau nu o să fim noi, cei care îl luăm la rost pe Dumnezeu. Dumnezeu lasă săracii printre noi, să ne testeze mila pe care o avem față de cei din jur.

Revenind la curățenie, odată cu această curățenie în case, în jurul casei, este necesar să dăm importanță și sertărelelor din inima noastră. Care sertărele? Acelea, în care păstrăm amintiri, bucurii, dureri sau chiar ură. Ură? Desigur, tot ce e posibil, uneori urâm și suntem răutăcioși, dar este necesar să învățăm să iertăm. Pe cine să iertăm? În primul rând, pe noi, trebuie să învățăm să ne iertăm pe noi. Am ajuns de multe ori să nu putem să ne iertăm anumite greșeli. Pe mulți îi iartă Dumnezeu, îi iartă cei din jur și nu se iartă ei. Și uneori este necesar să ne acordăm o nouă șansă, apoi să o acordăm și celor din jur, există oameni în jurul nostru pe care nu i-am iertat, cărora le purtăm pică, poate ei nu știu, dar o facem, noi în sufletul nostru. Acum este necesar să ne acordăm șansă, nouă, celor din jur, tuturor. Sărbătorile înseamnă unire, curățenia înseamnă o reîmprospătare. Înainte de a păși în ideea sărbătorilor este necesat să suportăm o reîmprospătare. Știu că unii oameni aleg să trăiască ani de zile în propria mizerie, nu fi un asemenea om, nu trăi în mijlocul gunoiului. Oamenii nu sunt făcuți ca sufletele lor să fie o groapă adâncă și neagră, ei sunt făcuți să lumineze, să dea din dulceața și căldura lor sufletească și celor din jur.

Acum, fă curățenie în sufletul tău, nu pentru că am spus-o eu, ci pentru că de ani de zile el așteaptă o înnoire, o reîmprospătare, renunță la tot ceea ce te ține legat. Porcii trăiesc în mizerie, dar ei nu văd cerul, decât în momentul în care mor. Nu ai fost creat să vezi cerul în ultima clipă a vieții, exact așa cum, nu ai fost chemat să te târăști prin lumea asta. Ai fost creat pentru a fi un om de valoare, un om în inima căruia se oglindește cerul, un om care poartă cerul în suflet. Cum poți face asta? Renunţând la tot ceea ce până azi te făcea să fii legat de anumite dureri, sufletul uman dictează mereu ce trebuie făcut pentru eliberare, cunoaște adevărul și fii liber.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *